Ok,uite situatia mea.Am un prieten.

...intr-un fel

Oarecum.

Mda....

Suntem cuplul ideal.Amandoi in clasa 11-a.Suntem perfecti impreuna.Eu sunt olimpica la chimie,matematica si fizica in timp ce el este capitanul echipei de baschet a scolii.Pana si parintii nostri cred ca ne potrivim.Mama lui imi da retete pentru prajituri in fiecare saptamana,ce naiba.Este exact ca intr-un film siropos unde fata usor 'tocilara' intalneste baiatul dragut si atletic.Sau ca in Cenusareasa,unde fata saraca intalneste printul chipes,iar acesta ii pune pantoful de cristal in picior...Numai ca exista ceva ce Cenusareasa pur si simplu nu a prevazut.Stii momentul in care printul se duce la casa fetei iar surorile ei ii probeaza pantoful?Ei bine....ce faci daca pantoful intra?Ce faci daca printul se lasa pacalit de personajul negativ?Ce faci daca nu poti scapa de EA?

Prin EA ma refer la singura persoana ce a stat intre mine si el.Este populara,draguta si foarte simpatica.Este cel mai 'bun' lucru din scoala,pana si eu recunosc asta.De ce unii oameni sunt binecuvantati cu totul?Eh? Tot ce am primit eu a fost minte.Multa.Si a trebuit sa muncesc pentru asta.Ma doare sa admit ca e draguta.Si frumoasa,cu par blond perfect si niste trasaturi deosebite.Splendid.Si tot nu realizeaza.Iti vine sa crezi ca nu isi da seama ca toti baietii din scoala,chiar si unele fete o doresc?Doamne.

Ok,inapoi la problema mea.E perfecta.Nu pot concura cu asta.Aici nu e ca la matematica.Nu stii ceva,iei calculatorul in mana si faci solutia.Nu,asta e realitatea.Mult mai complicat.

Imi amintesc cum ne-am intalnit prima oara.Eram in clasa 8-a si tocmai se transferase EL.Cristian.Era foarte dragut.Mi-a cerut rigla iar eu i-am cerut numarul de telefon.Ok,nu a fost asa.Mi-a cerut rigla,eu am incercat sa i-o dau ,mi-a scapat din mana si a cazut.M-am aplecat sa o iau dar am dat cu capul de marginea bancii.El m-a intrebat daca sunt bine iar eu i-am cerut numarul de telefon.Nu foarte romantic,stiu.Dar tine minte ca acesta nu e un basm.Apoi ne-am dus impreuna la o petrecere.El nu cunostea foarte multa lume pentru ca era nou,eu nu cunosteam multa lume pentru ca nu imi pasa.Asa ca ne-am cuibarit pe o canapea.Lumea zicea ca suntem draguti impreuna.Eu am rosit aproband,el fiind baiat,a dat din umeri.

Dupa un an am aflat ca lui ii placea enorm de ea.Casandra.Diavolul.Pana si numele ii emana frumusete,aiurea nu?Auzisem de ea,nu e ca si cum as fi stat sub o piatra.Cine nu o cunostea pe Miss perfectiune?Lumea zvonea ca parintii ei,bogati,aveau de gand sa o faca model.Mare surpriza.Cica primise burse si tot felul de invitatii la scoli mari,cunoscute din alte tari dar ea refuzase pentru a duce o viata normala.Ma lasi?Sa fim seriosi...

Vrei sa stii cum am aflat de pasiunea lui?Eram intr-o zi pe holul scolii si o vad venind.Pss.Toata lumea o vedea.O rochie stramta,bleu,ce o facea sa arate constipata si cu niste sandale,fara toc,tip gladiator.Trece pe langa noi,si il aud pe el zicand 'Cas(asa ii spune),arati foarte bine in rochie'.Ea roseste si merge mai departe.Eu?Cer dreptul la niste complimente!Mi-am scos manusa de pe mana,l-am plesnit peste fata cu ea si i-am spus,ranjind malefic 'Stii,esti un mare idiot.Uita-te la mine.Sunt in haine de firma,arat al naibii de bine iar tu o vezi numai pe ea?' Si apoi am plecat triumfatoare.

Ok,a fost fara discurs.Si fara hainele de firma.Si fara manusa.

Imi place sa cred ca ea,Casandra este doar ceva trecator.O place pe ea,ma iubeste pe mine.Desigur nu a spus-o niciodata.Dar stiam asta.Fetele stiu multe lucruri.Numai gandul asta ma face sa ranjesc ca o femeie nebuna ,in timp ce urc scarile casei .Parintii lui sunt obisnuiti cu mine,avand in vedere ca trec des pe la el.

-Buna Amelia,ce bine ca ai venit!Ai incercat capsunile insiropate? Striga mama lui din bucatarie.Doamna Danicov este una dintre cele mai amuzante persoane pe care le cunosc.Suntem atat de apropiate incat ma roaga de fiecare data sa o strig Loredana si sa las politeturile.Nu am sa uit niciodata cand am incercat sa facem impreuna un tort si nu am pus crema inauntru.De atunci am facut un juramant ca in fiecare saptamana,vom gati o reteta noua,pana vom devenit adevarate 'bucatarese'.

-Da Loredana.Au fost delicioase.Ai mei le-au adorat.am zis in timp ce mi-am dat jos adidasii.Mi-am pus geanta pe masuta de langa usa si m-am indreptat spre bucatarie.

-Ma bucur draga.Cristian nu este acasa insa poti sa te duci pana la Cosmin in camera sa vezi ce face?Eu trebuie sa am grija de crema sa nu se arda,iar el nu a mai zis nimic de 10 minute.E ceva iesit din comun,spuse ea chicotind.Uneori ma intreb daca femeia asta chiar are treizeci si noua de ani.Parul des,lucios si brunet,tenul deschis,catifelat fara riduri,ochii mari albastri usor machiati,si corpul subtire,atletic ce era invidiat de orice femeie nu te faceau sa ii dai mai mult de douazeci si cinci de ani.Pentru cateva secunde am ramas usor captivata de imaginea ei,frumoasa si totusi amuzanta,ea invartind cu multa forta crema de pe aragaz.

-Ok.Ma intorc repede.am spus zambind.Cosmin este fratele de cinsprezece ani a lui Cristian,un pusti destul de comic,indraznet si barfitor.Cea mai barfitoare persoana pe care o stiu.Serios!Toate noutatile din scoala de la el le aflu.In plus,Cosmin este singura persoana care nu o suporta pe Casandra.Ce n-as da sa fie fratele meu!Camera lui era la etaj in timp ce camera lui Cristian era la mansarda.Sincer,nu am trecut pe la el pe acasa pentru a vorbi cu mama lui.Nici pe departe.Vroiam mai mult sa vorbesc cu Cosmin despre petrecerea de aseara unde s-a intamplat ceva ciudat.Pe la ora zece,zece jumatate Cristian a disparut.Si ma gandeam ca,fratele lui ar sti cel mai bine ce s-a intamplat.Odata ajunsa in fata usii lui ,trag aer in piept si deschid.

-Hei,ce faci? Il intreb insa nu primesc nici un raspuns,el fiid prea ocupat cu playstation-ul ca sa imi raspunda.Oftez si incep santajarea

-Iti amintesti mini rulourile cu caise si migdale de saptamana trecuta?Mai pot face. Multe...am soptit dand un mic accent pe cuvantul 'multe'

-Ok,zi ce vrei.Spuse Cosmin,dand pauza la joc si ridicandu-se de pe scaun.Pustiu seamana destul de mult cu fratele sau...acum ai putea veni cu o replica desteapta gen 'sunt rude enstein'.blah.Stiu.Insa asemanarea e izbitoare.Acelasi par brunet,mostenit de la mama lor,ochi verzi,piele alba si nas usor inclinat spre dreapta.Sa nu mai zic buza superioara foarte foarte subtire.

-Stii ceva despre petrecerea de ieri? il intreb uitandu-ma prin jur,Camera asta se schimba in fiecare luna?Acum cateva saptamani parca avei alta culoare pe pereti,iar posterele alea nu erau acolo ...

-Prin ieri,te referi la despartirea lui Casandra de tampitul ala dintr-a 12-a?

-Si de cand ai tu skate?Esti skater? Am izbucnit in ras gandindu-ma la el pe skate.Insa dupa cinci secunde m-am oprit brusc.Creierul meu procesase ceea ce Cosmin a spus.Ce?Ce?!!CE??!!

-Se pare ca idiotul a facut ceva gresit sau cine stie ma rog.Pe la...zece? Da zece el a iesit din toaleta clubului aproape plangand,iar la ea in fata s-a facut coada toata lumea flirtand.Scarbos.Stiu.Nu as vrea sa fiu in pielea idiotului care se combina cu ea....Cosmin isi continua discursul despre Casandra si idiotenia ei insa eu simteam cum neronii mei se sinucid,unul cate unul.Nu are cum,nu?Suntem de doi ani impreuna.Nu ar renunta la asta pentru ea.Ma iubeste.Si totusi de ce am dubii?Imi adun toata forta ca sa scot un zambet...insa esuez mizerabil ,Cosmin uitandu-se ciudat la mine,probabil speriat de zambetul de psihopat pe care tocmai il facusem

-Ciudat.Eu trebuie sa plec.Mai vorbim Duminica,ok?Promit sa aduc si rulourile,am spus grabita,facand cu ochiul la ultima remarca.Probabil ca mi-a zis 'pa' sau ceva de genu,insa nu am auzit,avand in vedere ca am trantit usa.Cobor scarile incet,simtind ca un ritm mai alert mi-ar inmuia picioarele.Odata ajunsa la parter usa de la intrare se deschise,si mare surpriza...intra Cristian.

-Amelia,trebuie sa vorbim.Spuse el intr-un ton serios.Nu!NU! Nu vreau sa ma gandesc la ce urmeaza.Tot ce pot face este sa sper ca ma insel amarnic si ca nu e nimic serios in timp ce el ma trage de mana pana in sufragerie,inchizand usa dupa el.Se uita la mine,isi deschide gura si rosteste cateva cuvine.

-Nu esti tu de vina.Sunt eu....il vad vorbind in continuare dar nu mai puteam intelege ce.Logic ca esti tu de vina!Ce naiba.Doi ani impreuna si tu imi dai ca replica cel mai mare cliseu din lume?Din fericire conexiunea dintre creier si gura s-a rupt,nereusind sa rostesc propozitiile de mai sus,care probabil m-ar fi facut sa arat penibil in fata lui.

-Deci ma parasesti pentru ea? Am rostit calm,foarte calm.De ce pare speriat?Oare toata energia negativa pe care o eman acum,este vizibila?

-Nu...oarecum..Insa vreau sa stii ca am tinut la tine enorm. Cristian spuse ,trist,uitandu-se in jos,probabil admirandu-si noii tenisi.Ugh! Idiotul.Ma indrept rapid spre el,incercand sa imi focalizez tot eul karatist intr-o singura lovitura.Imi ridic pumnul si il izbesc de nas,zambind cu satisfactie la sunetul osului pocnind.Nici macar nu e in stare sa ramana in picioare,cazand pe jos ca o fetita,si aproape tipand atunci cand vazuse sangele curgandui din nas.Nemernicul.

-Fii atent la mine.Ai sa regreti profund tot ce ai facut.Karma mea o sa te distruga.Ii ofer o ultima privire ucigatoare si deschid usa.Ma incalt in timp record,imi iau geanta de pe masa si ies pe usa,nu inainte de a-l auzi pe Cristian strigand dupa ajutor.Ce idiot.

Odata ajunsa acasa incep sa arunc tot ce gasesc

Idiotul

Adio,felicitare

Mincinosul

...si poza de la ziua lui

Uh! Ar fi trebuit sa-l bat mai bine

...si palaria pe care a purtat-o la petrecerea de Craciun.Niciodata nu mi-a placut

Nu-mi vine sa cred.Incerc sa imi mentin buzele intr-o linie dreapta insa nu reusesc.Incerc sa zambesc...nici atat.

Doi ani.

S-au terminat cu ce...?Pentru ce?Pentru o sansa cu ea?Nici macar nu are una.Si pare singura persoana care nu-si da seama de asta.Si pana la urma ce am avut impreuna?

Nu o sa ma lase destul de aproape de el ca sa mai incerc niste lovituri,asta e clar.Pacat.A fost chiar foarte amuzant.Pentru mine.Desigur.

Ies din casa,pe strazi,incercand sa ma gandesc la altceva.

Nu am sa plang

La naiba.Simt lacrimi cum se formeaza

Nu am sa plang

Sunt bine.Sunt bine.

Doi ani...

La dracu,nu sunt bine! Vreau razbunare!